Interviu Marcel Scutaru

Sunt Marcel Scutaru am 44 ani din care 22 ani sunt de om căsătorit. Iar de 21 de ani am o creață, fetița mea. Am absolvit facultatea de management, însă am început, prima dată, să lucrez ca electrician, iar ulterior m-am angajat în CFR, unde mi-a plăcut de mic copil. Copiii când sunt mici vor să fie polițiști sau astronauți... eu am vrut să lucrez la CFR. Am început o carieră în prevenirea incendiilor și reguli PSI. Apoi a intervenit amputarea primului picior și nu am mai putut sta în CFR.
Trebuia să supraviețuiesc și am intrat în vânzări, deși nu știam nimic. M-au sunat cei de la compania cu care lucram că sunt pe locul 3 în țară. Ulterior a apărut oportunitatea de a lucra la Raiffeissen Banca pentru locuințe. Am lucrat aproape 2 ani. Apoi am ales domeniul asigurărilor de viață și a pensiilor private, din 2005. De atunci lucrez până în prezent pe acest domeniu. Aici sunt mentor.
Trebuie să zic că nu m-a angajat nimeni după ce am căpătat această dizabilitate, ci m-am angajat singur. Oriunde m-am dus, am ales să muncesc, să învăț și să iau totul de la primii pași. Singur am început să simt unde îmi e locul, iar în acest moment îmi place foarte mult ceea ce fac. În momentul în care ai o dizabilitate, societatea nu e pregătită. Nici familia. Toți se dau câțiva pași înapoi, iar tu trebuie să faci ceva în acel moment.
Singur faci ceva, singur te creezi. Celor ce au dizabilitate și își doresc o carieră, am un singur sfat: să iasă din casă! Ieșind vor găsi și oportunități, alternative și se vor dezvolta. În momentul în care ai o dizabilitate, societatea nu e pregătită
Din păcate, valoarea resurselor umane la angajatori, nu e retribuită pe măsură, astfel, persoanele care își doresc o carieră trebuie să își caute sau creeze oportunitățile. De 2 ani sunt într-o companie elvețiană de turism online și îmi place foarte mult acest domeniu. Turism, sport – în tinerețe am făcut 9 ani de scrimă. Însă am terminat cu sportul, deoarece nu se pot câștiga bani din asta. Acum câteva luni căutam să fac ceva pentru mine, să fac mișcare, însă și o comunitate în care să mă simt și bine. Am cunoscut un membru din Cumpără Responsabil, am fost chemat la antrenamente, iar în câteva zile am plecat în campionat. De 3 luni joc baschet în fotoliu rulant. Iar la Cluj am deschis și scorul, deși era printre primele meciuri.
Problema a fost că după 5 ani a apărut și amputarea celui de al 2lea picior, însă cel mai mare pas în a depăși dizabilitatea e să ai dispozitivele necesare, dorință și atitudine.